Frica copiilor – o nouă provocare pentru părinte

(Articol realizat de Carmen Cojan – fondator Ghidusel)

Haideți să vedem ce ține de cunoașterea lumii din jur? Care sunt câteva dintre elementele procesului de cunoștere din viața unui copilaș: explorarea, curiozitatea, curajul, puterea, increderea dar și teama.

Când apare frica?

Așadar și frica este parte din acest raport al cunoașterii, frică care ajută în procesul de supraviețuire, ce va face însă diferența este modul în care aceasta se manifestă. Iar manifestarea este în parte rodul acțiunilor părinților vis-a-vis de aceasta etapă.

Când sentimentul de siguranță și de stabilitate al copilului nu mai există apare teama. Aceasta odata apărută poate crește pe măsură ce copilul nu reușește să înțeleagă ce se întâmplă în jurul său și chiar cu el însuși.

Ce reprezintă teama pentru copii?
  • Neînțelegere
  • Neliniște
  • Nesiguranță

Teama în mintea copilului este acel ceva care nu îi este cunoscut și care îi dă sentimentul de neliniste și de nesiguranță. Zgomotul puternic care nu poate fi controlat și căruia nu i se deslușeste procesul acesta de cauza-efect, care apare uneori și într-un moment de maximă concentrare într-un joc și care îl ia pe nepregătite. Mai poate apărea când cel mic este obosit, iritat sau chiar atunci se odihneste. Copilului mic îi este teamă și de lucrurile care nu-i sunt familiare dar se datorează și faptului că au o imaginație bogată și nu reușesc cu totul încă să distinga între realitate și fantezie.

Cum putem să-i ajutăm pe copii să înteleagă  și ușor să  depășească  sentimentul de frică?

Dacă ție părinte ți se pare că teama celui mic nu este reală, emoțiile lui sunt reale. Atunci vorbim despre ceea ce simte, numim și descriem ce putem simți când ne este teamă.

Înțelegerea treptată, de către copil a faptului că, ceea ce simte este o anumită emoție și că aceasta este cât se poate de normală în situația dată, îi conferă celui mic sentimentul de siguranță. Ceea ce el simte are un nume și este un lucru real care îl ajută să se facă înțeles față de cei din jurul său dar și față de el însuși.

Este recomandat să vorbim cu ei despre emoții, să îi învățăm să le numească, sa le recunoască și să le identifice în diferitele situații în care ele apar.
„ Știu, ești speriat, zgomotul a fost puternic”
” Te doare stiu, ai cazut si te-ai lovit”

Prezența ta fizică este extrem de importantă.

Le vom vorbi rar, ușor și eficient. Le vom vorbi încet și le vom spune că sunt în siguranță. Vom folosi cuvinte simple și aproape de sensul real a ceea ce s-a întâmplat fără a îndulci sau a agrava lucrurile.

Toate acestea în timp ce il vom ține aproape sau chiar în brațe oferindu-i  alinare. Nimic pe lumea aceasta nu poate înlocui sentimentul de siguranță oferit de bratele părintelui ocrotindu-și puiul. Copiii mici găsesc alinare în atingerea și în conectarea fizică. Dacă copilul  plange, ia-l în brațe.

Le dăm voie și le oferim timp pentru a povesti ceea ce-i sperie: animale, sunete, întuneric etc. 

Dacă încă nu vorbesc suficient de bine încat să poată exprima ceea ce le produce teamă vom descrie noi ceea ce se întâmplă însă nu-i vom invada cu informații și nu-i vom agita mai tare. Vom vorbi rar si cu cuvinte puține si simple despre obiectul care face zgomot (aspiratorul) atunci când îl pornim. Acesta poate fi mai putin infricosator daca stie cum merge si la ce sa se astepte.   Când vorbim cu ei despre cum este sa îți fie frică, îi ajutăm să învețe să vorbească despre  toate temerile pe care le au. În momentul în care observăm că cel mic este speriat, vorbim cu el despre ceea ce simte și ii dăm posibilitatea  să spună și el.

Jocul este o alternativă bună oferind control asupra situației delicate prin care trece copilul.

Prin joacă pot arata ceea ce simt sau ceea ce îi fac să se simtă inconfortabil.  Jocul de rol și cel cu jucariile de plus le oferă posibilitatea de a-si exprima sentimentele dar și posibilitatea de a deține controlul asupra situatiei. Mișcarea, jocul cu mingea sau stropitul cu apa sunt metode distractive de a scapa de stresul din corp. O alta modalitate de a vorbi despre frici și de a învăța despre lucrurile care îi sperie este și lectura. 

Lectura pentru copii ajutor în procesul lor de a înțelege ceea ce simt și prin ceea ce trec.

Prin intermediul cărților vor descoperi situații asemănăntoare lor, vor descoperi personajele și modul acestora de a înfrunta frica. Lectura le oferă posibilitatea  de a realiza că ceea ce simt este perfect normal și le va oferi sentimentul că sunt înțeleși și că persoana lor contează pentru tine drag părinte.


Pentru ca cei mici văd în noi un refugiu, un ajutor și un exemplu asta nu înseamnă că noi părinții nu avem frici. Putem să le prezentăm o vulnerabilitatea ușoară a noastră pe care copiii o înțeleg  și astfel devenim  partenerii lor în acest proces de dezvoltare.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: