Voi fi mereu steaua ta
Mădălina Hîrbea
Am simțit mereu dragostea ta
Și inima caldă cum îți bătea.
Chiar dacă ochii mei nu te vor vedea,
În sufletul meu vei fi mereu mama mea.
Ziua în care viața mi s-a scurs
O parte din inima ta a apus,
Dar până când soarele din nou va apărea
Noaptea pe cer voi străluci ca o stea.
Povestea noastră nu s-a încheiat
Chiar de puțin pe lume am existat,
Iubirea noastră va dăinui
Până când stelele nu vor mai străluci.
Când lacrima ta de pe obraz va cădea
Pământul întreg se va cutremura.
Știi bine că nu a fost vina ta,
Soarta decide fără a ne-ntreba.
În lumi paralele de noi vom trăi
Eu întotdeauna, mamă, te voi iubi
Dragostea mea mereu va lumina
De acolo de sus până-n inima ta.
Chiar de buzele tale nu mă vor săruta
Și brațele tale nu mă vor alinta,
Eu nu voi putea niciodată uita
Melodia ce-o cântă doar inima ta.
Noaptea când sus la cer vei privi
Ca o mica stea eu voi străluci
Iar când la mine te vei gândi
Iubirea ta mă va învălui.
Viața fără mine știu că e grea,
Promit că într-o zi ne vom revedea,
Dar până atunci să știi, mama mea,
Că lumea merită dragostea ta.
Suferința încet se va diminua
Când inima ta se va împăca
Cu gândul că acum lumea mea
E departe și mică pe cer ca o stea.
Lasă un răspuns