Se spune ca abia atunci ești vindecat când poți să povestești despre o întâmplare din viața ta fără să plângi. Astăzi e una dintre acele zile când îmi amintesc partea frumoasă a lucrurilor și nu mă mai gândesc la ce ar mai fi putut să fie.
Nu am vorbit multă vreme despre moartea mamei mele, dar astăzi pe 7 mai se împlinesc 7 ani de la moartea ei și abia acum pot spune că am învățat ceva din toată întâmplarea. Lăsând la o parte faptul că a fost cea mai tristă zi din viața mea, m-a făcut să realizez unele lucruri importante.
Spune-le celor dragi că îi iubești în fiecare zi
Simple cuvinte care rămân întipărite adânc în memorie. Însă nu doar expresia „te iubesc” denotă dragoste, sunt multe alte feluri de a ne exprima afecțiunea față de cei dragi. Fă-ți timp pentru ei, susține-i în tot ceea ce fac și amintește-le cât sunt de importanți pentru tine.
Susținătorul meu numărul unu a fost mereu mama, credea în mine chiar și atunci când eu eram neîncrezătoare în forțele proprii. Îmi spunea că orice pas înainte contează și că într-o zi voi ajunge departe dacă fac lucrurile pe rând și nu compar progresul meu cu al altora. Mereu vei fi înaintea sau în urma celor din jur, însă important e să rămâi pe scara ta de valori și să te compari doar cu persoana care ai fost ieri.
Nu încheia niciodată o conversație pe ton de ceartă
Încheie tot timpul o conversație ca și când ar fi ultima pe care o vei avea cu persoana respectivă. Cum îți dorești să rămână în memoria ta? Caldă ca o îmbrățișare sau rece ca o supărare?
Ultima oară am vorbit cu mama la telefon în dimineața zilei de 7 mai 2014 în timp ce mergeam la serviciu. Era foarte veselă, îmi ura ca întotdeauna să am o zi ușoară, mă încuraja dacă aveam perioade mai dificile pe proiect, știți voi, chestii pe care le fac mamele ca să îți amintească că părerea ta despre tine nu e întotdeauna cea mai bună. Ei bine, când am sunat-o după terminarea programului nu mi-a mai răspuns ea. Atunci am știut că ceva grav s-a întâmplat, însă mă agățam de ultima speranță că poate e doar la spital…
Întâmpină oamenii mereu cu căldură și zâmbetul pe buze, nu se știe când îi vei vedea pentru ultima dată
După ce venea de la serviciu, obișnuia să meargă la cumpărături. Stăteam într-un oraș mic, nu vă imaginați că erau zeci de magazine. Era atât de mic, încă toate vânzătoarele o cunoșteau și o așteptau mereu vesele. Avea darul de a glumi din orice și era extrem de sociabilă. Toate lucrurile astea s-au întipărit în mintea și personalitatea mea fără să îmi dau seama.
Niciodată nu vei afla ce supărări poartă oamenii în suflet. Un mic gest care să le aducă zâmbetul pe buze și să le însenineze ziua nu te costă nimic. Cele mai frumoase daruri sunt cele care vin din inimă și sunt cele pentru care te vor ține minte, nu pentru casa pe care o aveai sau hainele pe care le purtai.
Să nu te aștepți să trăiești veșnic și să amâni planurile la infinit
Trăiește viața aici și acum, cu bune și rele, nu aștepta momentul perfect ca să fii fericit. Niciodată nu vei fi suficient de pregătit să începi un proiect, așa că nu lăsa timpul să îți omoare visele. Ceea ce contează la final este să poți să numeri cât mai multe momente frumoase din viața ta, nu anii care au trecut.
Chiar dacă nu mai e lângă mine, încă mă învață multe lucruri despre viață, lecții pe care într-o zi va ajunge și Eduard să le cunoască prin intermediul meu.
Lasă un răspuns